Hermione pierde fanficarea în greutate


Richard-Dawkins-Dumnezeu-o-Amagire

Document de familie Asa Icy lscalitul iconomul Alexandru dela Ternauca, ti- nutul Dorohoy, adeverescu urrnatoarele despre a mea familie care sa fie de stiinta acelor de care s'ar atinge. Niculai, parinteré meu näscut la anul 16 8, a foat din Ardeal, satal Teaca Oltu lui, ficior a lui Grigore Olteanu, nemea au evgehnis a terii acia, unde avea si parte impreunä cu fratele seu lancu, copil de 15 ani; s'au dispartit din casa oarinteasca si s'a instil- inat pana la Braila.

Aice s'a casatorit cu D-soara Gafizza si peste putin inibratosind tagma bisericeasca, s'a chirotonosit de Prea-sfintitul Episcop Dosotei a Ra- dautilor.

hermione pierde fanficarea în greutate

Pe cand petrecea ca Ereu in acel sat Ter- nauca avand famine, fratele seu Grigoras, aflánd de a sa petrecere, eau fost scris prin un negutitor de car-0 ce venise in Moldova, indemnandu-1 ca sa se intoarca la locul sari spre a-1 irnpartilsi de mosia Teaca, insa parintele meu deprins in asta teara unde capatase rudenii si petrecea norocit n'au voit O.

El a vietuit ani si 9 luni, lasand 7 ficiori si 3 fete, din care 3 au reposat, remaind eu singur in viata care pot avea ca 78 ani, fiindca ma aflarn in lasy in varsta ca ani, pe dud au Mat pe Grigore Ghyca W.

Aceste le-am rostit nepotului meu Aga Georgi Asaky spre ftiinta si remane In vointa lui Dumnezeu de 8§i putea adaogi si allele. Alexandra Iconomu www.

Urechia In studiul sau asupra lui Asachi 9, g'äsim si alte notite despre originea farniliei Asachi, prea putin descbite de cele ale Iconomului Alexandru : pe la Inceputul veacului al XVIII, In urma unei tulburari In Ardeal, Niculai, fiul unui pret din satul Teaca, dela Biserica Albá, vazandu-si pärintele, un frate doua surori maceläriti de Turci, trece In Mol- dova, si se opreste la Tarnauca, aproape de Herta; aid se casatoreste cu fata popei, se preoteste el, intemeind chiar o bisericuta de lemn ce se vede si astazi In catunul Popeni, comuna Tar- nauca.

Pdrintele Neculai Ardeleanu a avut numai cLoi copii am vtizut ca Alexandru Iconomu ne vorbia de 7 baeti si 3 fete : o fata i un bdiat Alexandru. Pe cand spaJà rufe la parâu, fata a Intampinat pe un hermione pierde fanficarea în greutate pribeag, care nu era altul decal Lazar Asachi, rowan din Ardeal, de unde se refugiase si el din pricina tulburärilor; trei zile dupa aceia Lazar se casatoreste cu fata pärintelui Neculai; peste sase luni se preoteste iar peste noug se naste Gheorghe Asachi.

hermione pierde fanficarea în greutate

Preotul Lazar se stramuta api cu familia In Rusia, se Inroleaza. In armata ruseasca ca preot de pole, In luptele dintre Rusi i Turci, pang ce i se creazá postul de.

hermione pierde fanficarea în greutate

KOber Protopp» si se calu- gareste In urma. Originea familiei Aachi am aflat-o atat dela bunic si clela maica. Urechia la inaugu- rarea statuel lui n 14 Oct. Românol, p. Mitropolitul Veniamin Il numeste la 6 Septemvrie pro- topresviter a toga Moldavia 2adica mai mare peste toti protopopii, cinstindu4 si cu dreptal, do ar purth cruce pe piept i ipognation.

I se clà astfel Insärcinarea de a supraveghea elerul din Iai, si de a luerà ca membru Inteo judeceitorie 1 N. In veac. XVIII, vol. II, p. Daco-Romdnia, Il. Torga, op. Privilegiul acordat de Mitropolit lui Lazgr s'a pnblicat tot de N, lorga, op. Apendice, p. Dui:4 cum reiese din acest act al lui Yeniamin, Lath' se ,aflà mai de milli protopop in Iasi, adus tot de Veniamin de cart orà foartd pretuit 9. Afir- biajia Paharnicului Sion ea ar fi lost adus hermione pierde fanficarea în greutate Gavril Rusu cade deci ca atâtea alto afirmäri ale lui ; dupà o insemnare a lui GheorL ghe Asachi pe un caWl, ins.

In tot rästimpul ocupatiei rusesti nu Mai avem nici o urin6 des- pre dänsul; cea clintâi stire e abia dinodatd cu revenirea lui Veniamin. Dintr'un act al lui Veniamin, vedem cà marele mitropolit dase protoereului Lazär Ineä din 1 Oct. Hermione pierde fanficarea în greutate LazAr adeverez cA de acum nici o pretentie nu am Prin gäsim pe Lazdr Asachievici In Lem- berg, dui:4 cum reiese dintr'o scrisoare a mitro- politului Veniamin din 21 Augustpublicatá In Uricarul 2 Lazar Asachi cercetase archiva gunuia din Domnii de acolo, ce este mutat din viatl» si trimesese mitropolitului un izvod de toate scrisorile aflátoare in ea.

Veniamin 11 in- särcineazd gsd intre In tocmeall" pentru cumpd- rarea acelor scrisori 4si hotarândull cu cati bani poate sd le dea, ne vei Instiintd si vei aveà rds- puns, ori cd dd mâna mecanica pierderii de fat burn dnp da acea suing, ori cti nu'. Il mai Insdrcineazd sd cerceteze matcele uncle sunt scrisorile mânästirilor Slatina, Probota, Bar- novschi, Frumoasa si Burdujeni.

Il roagd apoi O. Dupd cum se vede, bueurându-se de toatd Increderea si clra- 1 In C. Erbiceanu, Istoría Mitropoliei Moldovei fi Sucevei, p. VII, p. Lazar Asachievici avea o adevarata misiune in batrana cetatea a Liovului.

Pub Heath' in Ilriectrul, 2 scrisoarea e datata din 23 Iuniesi ne aduce informatii mägulitoare despre Lazar Asauhi care a vorbit norodului Ica un Demostenesv, Induplecandu-1 a merge dupti dansul la Mitropolie Tot el redac- tase si jalba multimii.

Pe permisia data de Episcopul Dimitrie a Chisinaului preotilor rornâni de a slujl In româneste la Colincäuti si Chisinau, mai gäsim si urmatoarele rand uri L. Arhimandritul se aflà la aceea datá la Groznita; tot acolo se afld si In 12 Apriliedupd etun reiese dintr'o scrisoare a lui prin care se plânge Mitropolitului de lipsd de bani si I roagd sdi ded o scrisoare edtre episcopul Dimitrie, pentru a-i eliberà un pasaport de 7 luni In Rusia, spre a vizita moastele «cum i spre tâlnirea eunoscu- telor persoane rudite» 2.

Nu stim data intrdrii lui In Moldova, dar cum mitropolitul Veniamin s'a intors î Mattiee cu putintä ta i arhimandritul sd-1 fi Insotit. Bucvnescu era literatul emigratilor dirr Basarabia. Scriscrarea é datatä din 13 lunieColincauti, 4 Erbiceanu, 1st.

Mai intdiu patriotismul: Amar mie I soartä chidä, am pierdut pe al nostru pärinte, S rimanii mängaerea, iar Moldova-un patriot: apoi talentul lui hermione pierde fanficarea în greutate A Bisericei podoabä, el fu anivonei mandrie; Cate ori prin blande zise, prin cuvânt invingatoro Storcea dela inimi crude lacrimi de induiosie Si'nfräna pornirea oarbä a'nvitatului popor?

Pe foaia din urmä a unui Òaetel ms. Parintele meu ludnd pe fraiele meu Petraki se dusese peste Dunare spre intdmpinarea lui Mo- ruzi-Vodd1 care II proteja dar de data. De acolo a scris o. Bine a zis inteleptul: Done asprä si mincinoasd toate pe dos urmeazd, fiindca scriindu-se dela BucurWi.

De asemenea dinteun act al Mitropolitului Veniarnin despre care am mai pomenit, valem cd Lazar a mai avut o fiica moarta Inainte de Pentru complectarea acestei schite a vietii lui Lazar Asachi, de§i ar ieì oare cum din cadrul incercarii noastre, intram i In precizarea acti- vitatii sale literare : 1. Juertria norocului sau istorisirea pentru Prin- tipul Menseieof earele pe vremea lui Petra eel mare au lost slaxit la toata Europa: Acum s'av tälmdeit pe limba romäneascd cu oare care addogite euvinte, spre podoaba limbii si a bunii intelegeri.

Asachi in in N. Asachi ca tipograf fi editor An. Nicolae domnesc, publicat de C. Erbiceanu, 1st. In oraml Iafului. La anul 1. A cdrora märitele fapte pana astäzi de toatd lumea cu dreptate sunt läudate.

hermione pierde fanficarea în greutate

In ms. S'au talnacit de intdiul al Moldovei protoiereu Lazar Asaki, la anul dela mantuirea lumii, oraFul Ia? Rordeiul in liienesc, alcatuit in limba franceza prin L V. Intru Inaintarea lor, aà dar departatti fiind geograficeste, Intre neamuri streine si a lul Afars nelncetate turburari, pierzand podoaba ei si mult timp In nemernicie petrecand,pand atata sti desbinase clela cea latind, In cat deabia se zdrea o umbra de a ei stralucitä ineepere : Insä a gintelor Romane i voroava de a Jor viatA Inflori-vq toatá lume 1 Amintind gpoi de datoriile noastre fata de limba nationala, adaogä ; cAceastä indatorire este din cele mai temeinice a unora patrioti, ea se implineste cu cea mai Invapaiata ravna do catre toate neamurile ce doresc a se civiliza, precum si In istoria aceasta chiar sa vadeste» Leon Asachi ridica apoi pentru Intaias data In principate problema limbii.

Dupa cursul celor mai mult de o mie de ani vedem astdzi treziti si pe Romani cu multe opintele sarguindu-se In toate trei tari ca sa aduca limba lor la cazuta ei stare prin care sä se lumineze cornpatriotii intru religioase si politicesti Invdttituri ce paria acuma se afla in mainile strainilor, ca o mostenird pri-m vileghiuitd ; de care numai cu multa economie ei se impartasa : de unde se trge vederata si tristä a neamului Innapoiere intru cunostinta color ce i se cuvenea a sti, proem si al limbii de multe veacuri prunciev.

Pierre Fontanier - Figurile Limbajului

Se mai adaogd si un eVocabulariu cuvintelor trase din alto limbi si intrebuintato spre mai la- www. La urmd se ptlà un Sonct al lui q. Biblioteca Istoriei Bisericesti, spre folosn tinerimei ce se invald pe la co ale dukovniecisti, de prea euviosul Arhimandrit Filaret, inbreptatei fi- a doua oarei tiparita la Sf. Petersburg E numai o Insemnare aflätoare pe un inceput do traducere a Intrcirii la bisericeasca Istorie, al cärei manuscris se aflà In proprietatea lui Tb.

Co- drescu 2. Putem intrà acum In cercetarea biografiei lui Gheorghe Asachi. Dupà propria lui mArturisire din Notifa bio- 1 Publicat §i de N. Aceia Notifa afirmä pierzänduli nevasta, tatäl säu Lazär, s'a ealu- gärit sub numele de Leon §i s'a mutat pentru cre-- terea copiilor la Lemberg. Insemnarea autografA de pe r.

Bogrea, Daco-Románia, 11, p.

  • Aberatii d-ale mele: martie
  • Diete de slabit pentru barbati
  • Bun de tipar:
  • Pierre Fontanier - Figurile Limbajului [PDF|TXT]
  • Pierderea în greutate în anderson sc
  • Gaara e un personaj din Naruto.
  •  Вам нужен ключ.

Foile lui de calitate ca arhivist al Statului. La Lemberg, ne spune a construit dupd planurile sale o casd In maha- laua Haliciului ; tutors hermione pierde fanficarea în greutate la Iasi, unde, se afld si tattil at], protopopul Lazar, In scurta lui se- dere a mai ridicat i casele Elenei Sturza- -Pästrävanu.

Ctizând Insd greu bolnav de friguri, doctorul Welther 1-a Indemnat sd schimbe clima; a plecat deci Impreund cu fratele sdu Daniel, la 16 Iulie.

hermione pierde fanficarea în greutate

Pe când se afItt Incà acolo, amiralul Ciceagoff, comandantul armatelor rusesti din Moldova, In urma stdruintelor protopopului Lazdr, i-a oferit gradul de Iccotenent In corpul inginerilor ; A sachi a preferat insä sà plece la Roma. Tot la Viena avusese prilejul sà vadd intrarea armatelor fran- ceze si chiar pe Imptiratul Napoleon2. Cu privire la petrecerea lui Asachi la Roma Notita biografied e laconicd; abia ne aminte§te In câteva rânduri cà Asachi s'a ocupat ad cu limba italiand si cu arheologia, publicând versuri italienesti, si cd o poezie reprodusti In II Gior- nale di Camnidoglio, No.

In anul tuna november dziva mierkur de- minazy au yntrat francuzaske armie supt Komendo a mi prins Murat may apoi au venit s7y ymparatu Francuzesk, pe dynsu syngur am vezut ku fratele meu la Schönbrun la Rewue do- menica yn 15 Dec. Asupra acestei epoci, ne-a adus, in schimbi lu, mini- pretioase d-rul C, Hermione pierde fanficarea în greutate. Istrati, inteun articol intitulat «Dim trecutul nostru», publicat in Li- teratura fi arta romeinä,3.

hermione pierde fanficarea în greutate

Cu privire la data plocarii scriitorului la Roma ave am ping acum oarecarecontradictii: in. Pe o carte din biblioteca lui Asachl, IA care 0 avea d-rul C. Istrati, gäsim insk scris de mâna poetului: cComperato da me a Roma. In privinta dateiar mai fi o mArturie : in sectia de stampe a Academiei Române se Old cinci caete de studii de desen ale lui Asachi, cercetate de d.

Lugolianu 1. Sever Zotta, Ion Neculce,p. Printre manuscrisele rämase dela Mitropolitul Iosif Naniescu Academiei Române sp gäsesc de asemeni mai multe caetele ale lui Asachi fArà InsemnAtate literarä ; pe unul din ele se aflA scris de mana lui, Asachi «Eu am venit la Roma inanii fundaziei sale »1 ; pe un alt caetel e o altti insemnare din care scoatem tin rand «Study et Memorie di Giorgio Asaky Mol- davo, nato a IferzaStudiato a Leopole da finostudiato a, Vienna finostu- diato a Roma finoceai plante slabit a Iassy 30 Agusto Aceste stiri contradictorii sunt limpezite acum In chip definitiv: pe foaia din urmd a ma- nuscrisului un caetel eu inseinnAri In po- loneza, germanA i italianA de arhitectura o notA a lui Asachi, redactatd româneste cu litere latine, ne descrie cu deamänuntul itinerarul cAlAtoriei 4.

E drept c fttsese sells la Iticeput Notita adAogatä de Asachi In an fond.